Dacă ai luat antibiotice măcar o data în viaţă, probabil că ai primit recomandarea de a completa administrarea cu probiotice. Dar te-ai întrebat de ce ai nevoie de ele de fapt?

Probioticele sunt acele mici microorganisme care oferă beneficii sănătății gazdei lor. Corpurile noastre se bazează pe tot felul de microorganisme pentru a ne menține sănătatea, iar probioticele joacă un rol important în acest sens. Sunt bacteriile bune pe care le dorim în sistemul nostru digestiv.

Acestea susțin sistemele sănătoase ale corpului, din cavitatea bucală şi până în intestin și ajută la controlul microorganismelor dăunătoare, cum ar fi germenii. La un nivel optim, probioticele ajută digestia și îmbunătățesc absorbția nutrienților. Probioticele apar în mod natural în alimentele fermentate, dar există şi numeroase suplimente cu probiotice.

 

Probioticele și digestia

Probioticele sunt recomandate în cazul unor afecţiuni digestive, cum ar fi:

  • colici;
  • constipație;
  • Boala Crohn;
  • boala intestinului inflamator (IBD);
  • sindromul intestinului iritabil (IBS);
  • intoleranță la lactoză;
  • colită ulcerativă.

 

Iată ce se știe exact despre probiotice:

  • scad nivelul pH-ului – probioticele scad nivelul pH-ului în colon, ceea ce ar putea ajuta bolul digestiv să tranziteze mai rapid.
  • pot contribui la absorbția proteinelor – probioticele vă pot ajuta să absorbiți mai bine proteinele, precum și alte vitamine și substanțe nutritive.
  • nu toate probioticele sunt egale și sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege beneficiile fiecărui tip. Majoritatea cercetărilor acoperă tulpinile de Lactobacillus și Bifidobacterium. Aceste tulpini includ: L. acidophilus, L. casei, L. plantarum, B. lactis, B. longum, B. bifidum.
  • deoarece probioticele sunt administrate pe cale orală, eficacitatea lor depinde de capacitatea lor de a face faţă mediului foarte acid al stomacului și al tractului gastro-intestinal. Probioticele de cea mai bună calitate vor trece prin stomac încă intacte și se vor deplasa în intestine, unde nutrienții sunt absorbiți. Aici probioticele fac cea mai mare parte din munca lor, care este benfică organismului nostru.

Cum se utilizează probioticele pentru o sănătate digestivă optimă

Pentru a începe să beneficiați de efectul probioticelor, creșteți consumul zilnic al acestora. Puteți face acest lucru prin intermediul surselor alimentare sau suplimentelor. Multe alimente tradiționale din întreaga lume conțin în mod natural probiotice, printre care: varza acră, murături (fără oţet), kefir, iaurt grecesc, Kombucha.

Această creştere trebuie să fie progresivă și trebuie să acordăm atenție eventualelor efecte secundare – atât pozitive, cât și negative. Deoarece există multe tulpini diferite de probiotice, fiecare dintre ele ne pot afecta în mod diferit.

Bacteriile benefice (precum cele din iaurt sau kefir-ul de casă) pot obţine vitamine prin transformarea lactozei (zahărul din lapte) în acid lactic care face tubul digestiv să devină mai activ, oprind astfel microbii cauzatori de boală. Iaurtul natural de cea mai bună calitate (eventual cel făcut în casă) care conţine probiotice poate ajuta să controlăm H.pylori, conform unui studiu publicat în septembrie 2004 în American Journal of Clinical Nutrition.

În acest studiu, 48 de voluntari adulţi infectaţi cu H.pylori au mâncat iaurt care conţine două tipuri de bacterii probiotice, Lactobaciullus acidophilussi Bifidobacterium lactis, de două ori pe zi după masă, timp de 6 săptămâni, în timp ce alţi 11 adulţi au primit un placebo pe bază de lapte. După 8 săptămâni, subiecţii au dat testul de respiraţie C-uree care măsoară cantitatea de ureaza, o enzimă folosită de către H.pylori ca să pătrundă şi să infecteze mucoasa stomacului. Subiecţii care au mâncat iaurt ce conţinea probiotice erau sănătoşi iar activitatea H.pylori a fost suprimată în mod eficient.

Varza murată, de exemplu, îşi păstrează compuşii anticancerigeni, hepatoprotectori şi antioxidanţii. În plus, datorită conţinutului ridicat de vitamina C naturală, până la 60 de miligrame la sută de grame, varza are un efect antioxidant, potenţat şi de vitaminele A şi E, de mineralele: zinc, magneziu, potasiu şi calciu, întărind sistemul imunitar şi rezistenţa la viroze, inclusiv la diferitele forme de gripă. Este indicată persoanelor cu disbioză, afecţiune determinată de tratamentele cu antibiotice de sinteză, pentru că restabileşte microflora intestinală şi combate efectul imuno-supresor al acestor medicamente. Varza murată, deşi este săracă din punct de vedere caloric, respectiv 20 de calorii/100 g, are un conţinut ridicat de fibre care determină instalarea rapidă a stării de saţietate.

Mai mult, studiile de specialitate arată că acest produs alimentar este recomandat femeilor aflate la menopauză, deoarece stimulează secreţia hormonilor estrogeni şi creşte sensibilitatea acestora, atenuând simptome, precum bufeurile şi nervozitatea.

Importanţa probioticelor a fost evidenţiată pentru prima oară în anul 1907 de către Metchnikoff, laureat al premiului Nobel, care lucra la Institutul Pasteur din Paris şi care a fost impresionat de sănătatea, robusteţea şi longevitatea unor ţărani bulgari care aveau obiceiul să consume lapte bătut. Astăzi, probioticele şi lactobacilii se găsesc şi sub formă de capsule aşa încât să ne fie foarte uşor să le administrăm în condiţiile traiului modern în care nu mai avem timp pentru o alimentaţie diversificată.

 

Diferenţa dintre probiotice şi prebiotice

Probioticele sunt diferite de prebiotice şi au roluri diferite în organism.  Prebioticele sunt carbohidrați nedigerabili şi sunt practic hrana pentru bacteriile bune. Acestea au rolul de a susţine dezvoltarea optimă a florei intestinale sănătoase.

 

Tipuri de prebiotice:

  • inulina;
  • fructo-oligozaharide (fos);
  • galacto-oligozaharide (gos).

Prebioticele se gasesc în multe legume, fructe și cereale. Alimentele cu cel mai mare conținut de prebiotice sunt: usturoiul, ceapa, sparanghelul, prazul, anghinarea, bananele, hreanul, fulgii de ovăz și tărâțele de grau.

Aşadar, pentru a beneficia de proprietăţile probioticelor, este bine să le asociem cu prebiotice, deorece acestea cresc eficienţa probioticelor şi menţin beneficiile lor până la nivelul colonului. Produsele care contin ambele substante se numesc simbiotice.

În concluzie, trebuie să avem grijă să introducem în alimentaţia noastră o varietate de legume şi cât mai multe fibre, cu scopul de a ne menţine sănătatea aparatului digestiv ce dictează sănătatea întregului organism.