Autor: Tania Fântână

Despre imunitate

Dacă ar fi să creionăm imunitatea am spune că ea însumează totalitatea mecanismelor prin care organismul se apără împotriva agenţilor patogeni şi a altor structuri non self.

Suntem înzestraţi cu o imunitate înnăscută (moştenită de la părinţi) şi cu una dobândită, rezultanta experienţelor noastre de viaţă (inclusiv cea de pe urma vaccinurilor administrate).

Corpul nostru dispune de un întreg arsenal de luptă. Nu poţi să dai vina pe un singur factor atunci când e vorba de imunitate. Lucrurile sunt atât de bine legate şi interconectate că e dificil de spus cine-i vinovatul dacă apare o problemă. Nu e atât de uşor ca atunci când te loveşti la mână şi spui: uite am făcut buba aici.

Semnele unui sistem imunitar slăbit sunt: oboseala, infecţii frecvente, inflamaţii, frecvenţă mare a răcelilor, răni care se vindecă greu, diareea cronică.

Barierele naturale de protecţie includ: pielea, mucoasele (nazală, a stomacului, a intestinelor), mecanismele chimice protectoare (sebum, Ph-ul uşor acid al pielii, enzimele din salivă cu rol bactericid, secreţia gastrică acidă menită să neutralizeze eventualii musafiri nepoftiţi ingeraţi odată cu mâncarea, etc); celulele albe din sânge (limfocitele) cu rol de natural killer care se nasc cu rolul şi dorinţa de a identifica şi distruge celulele străine/tumorale, etc.

Mă opresc un moment să subliniez că în goana alcalinizării forţate către care tind unii dintre noi este posibil să intervenim lăsând repercusiuni grave asupra sistemului imunitar.

Anticorpii formaţi de organism ca urmare a întâlnirii cu un agent patogen sunt la baza de natură proteică. Asta înseamnă că dacă în organism există un dezechilibru de aminoacizi (cărămizile componente ale proteinelor) este posibil ca aceşti anticorpi să fie formaţi mai târziu sau în număr insuficient pentru a lupta eficient pentru voi şi drept urmare persoanele respective să aibă un sistem imunitar slăbit şi să se îmbolnăvească mai des sau pentru o perioadă mai îndelungată de timp. Sunt persoanele cărora “nu le mai trece răceală” de exemplu.

Contrar tonelor de articole care se scriu pentru acesta tema nu există alimente care să îmbunătăţească sistemul imunitar. Starea generală în care se afla corpul tău atunci când întâlneşte un virus sau bacterie depinde de acţiunile şi gândurile tale (pentru că da, depresia slăbeşte sistemul imunitar) până în acel moment. Nu-ţi creşti anticorpii dacă mănânci 2 căpăţâni de usturoi sau 5 de ghimbir când dai primele semne de răceală pentru că substanţele active prezente în aceste alimente sunt în număr mult prea mic pentru a putea lupta eficient. Medicamentele de tratare a răcelii de exemplu ce sunt făcute din plante (FluEnd îl găsesc foarte bun în acest moment) conţin cantităţi însemnate de echinaceea, usturoi, ghimbir, vitamina C, zinc, salcie albă, etc şi trebuie administrate la primele semne ale răcelii.

Ce măsuri putem lua pentru a avea o imunitate bună?

  • Păstraţi-vă greutatea în limite normale. Grăsimea alterează sistemul endocrin şi încurajează procesul inflamator din organism, cauza a multe rele;
  • Adoptaţi o dietă diversă şi echilibrată cu cât mai puţine grupe mari de alimente ca şi excepţii; Fiecare îşi are rolul său şi aportul în balanţa zilnică de calorii;
  • Faceţi mişcare cel puţin 30 min zilnic. Mişcarea încurajează răspunsul imun al organismului şi formarea de noi limfocite prin creşterea fluxului sangvin şi încurajarea procesului de excreţie a deşeurilor metabolice;
  • Mâncaţi cât mai puţine alimente procesate/ambalate/ready to eat. Conţin doze mari de conservanţi, sare, zahăr, grăsimi ieftine şi nocive (apropo uleiul de rapiţă este toxic- nu-l folosiţi);
  • Scădeţi consumul de alcool (la nivelul ficatului se dezvoltă compuşi toxici, practic celula hepatică fiind distrusă; afectează nivelul de absorbţie al nutrienţilor şi va consuma vitaminele B- extrem de importante pentru sistemul nervos) şi lăsaţi-vă de fumat (o ţigară conţine aproximativ 500 de compuşi de laborator, nespecificaţi pe etichetă, tocmai pentru a o face irezistibilă) – plămânii voştri vor să respire, nu vreţi să-I lăsaţi să-şi facă treaba?, zău că o fac de dragul vostru. Referitor la alcool, nu, un pahar de vin pe zi nu reprezintă un consum normal. Recomandarea medicală este ca la nivelul unei săptămâni să existe cel puţin 2 zile fără alcool, tocmai pentru a permite celulei hepatice să se regenereze (bietul organism ce se mai luptă cu prostiile noastre);
  • Creşteţi numărul orelor de somn către 7-8 zi, tocmai pentru a permite organismului să se refacă ;
  • Încercaţi ca, oricâte corăbii vi s-au înecat, să păstraţi o stare de optimism, o stare psihică bună;
  • Nu încercaţi să vă forţaţi răspunsul imun al organismului luând antioxidanţi sau tot felul de suplimente. Lucurile nu merg aşa, nu forţat. Puteţi risca să creaţi terenul propice bolilor autoimune (rezultat clar al unui sistem imunitar ,,prea activ” ce reacţionează la propriul organism ca şi în cazul organismelor străine) creând anticorpi;
  • Nu uitaţi de apă. Este vitală supravieţuirii. În contrapartidă nu abuzaţi de băuturile cu cofeină (cafea, ceai negru şi verde). De băuturi carbogazoase cred că nu se mai merită să ne pierdem timpul – sunt clar un pericol prin prisma zahărului în cantităţi uriaşe, a fosforului ce scoate calciul din oase şi a numeroşilor alţi produşi de sinteză adăugaţi;
  • Aveţi grijă de bacteriile bune din colon. Luaţi periodic suplimente cu bacterii bune. În mod normal, ni le luăm din alimentaţie, dar la nivelul nostru de stres şi la calitatea lactatelor pe care le mâncăm am dubii că se mai păstrează ceva viu. Un studiu referitor la legătura dintre probiotice şi răceala arată că acestea sunt foarte importante în lupta cu viruşii răcelii şi stimulează răspunsul imun digestiv luate minim 6 săptămâni (înainte, în timpul şi după răceală);
  • Încercaţi să ţineţi nivelul de stres la limita de suportabilitate a organismului (simţim cu uşurinţă când o depăşim), pentru a-i da şansa de a lupta cu bacteriile. Spuneţi stop pentru totdeauna organizaţiilor care vă exploatează sau diverselor conjuncturi nefavorabile.

Supervitaminele imunităţii:

  1. Antioxidanţii: A, C, E, Zinc, Seleniu
  2. Grăsimile bune
  3. Fibre

Referitor la vitamina C, trebuie să vă spun că nu sunt studii care să ateste că ar preveni răceala, dar există rezultate bune pe partea de scădere a duratei acesteia şi a intensităţii simptomelor.

Nu vă obosesc cu informaţii despre toate aceste vitamine, dar vreau să vă spun câteva surse bune de unde puteţi să vi le procuraţi, cu menţiunea că absorbţia din alimentele vegetale este mult inferioară celei din surse animale.

Vitamina C: – cea mai bună cale de absobţie este cea din alimente şi nu din pastile. Se pare că natura a creat forma perfectă de absorbţie punând în alimente proporţia optimă absorbţiei complete a substanţelor active, binefăcătoare. Anticoncepţionalele şi aspirina scad nivelul Vitaminei C din corp. Staţi, nu vă grăbiţi să luaţi suplimente. Cantităţile mari de vitamina C din corp scad absorbţia vitaminei B 12 (încă o dovadă de a nu ne îndopa dacă nu avem o carenţă dovedită clar de o analiză de sânge)

Surse Vitamina C: ficat; ardei gras, broccoli, citrice (1 portocală mai mare mâncată pe zi asigură doza necesară), coacăze negre, pepene galben, roşii, varza crudă, spanac, ridichi, muştar.

Surse Vitamina A: ficat, unt, lapte, gălbenuş de ou, caise, pepene galben, mango, portocale, morcovi, broccoli, spanac, roşii

Surse Seleniu: seleniul este un mineral/oligoelement de care organismul are nevoie în cantităţi extrem de mici. În cazul oamenilor sănătoşi nu necesită suplimentare. Se găseşte în ciuperci, cereale integrale, nuci braziliene

Surse Zinc: fructe de mare, vită, curcan, fasole, ficat, conserve peste, roşii, morcovi, ciuperci, seminţe dovleac. Doze mari inhibă acţiunea sistemului imunitar, iar luate un timp îndelungat devin toxic hepatic.

Surse de grăsimi bune: avocado, peşti graşi, seminţe de in.

Surse de fibre: aproape toate fructele, cerealele integrale, psyllium, seminţe de in (dacă le măcinaţi păstraţi-le, vă rog, în frigider să preveniţi râncezirea).

Modalităţi de compromitere a sistemului imunitar:

  • Antibioticele şi alte medicamente administrate în boli cronice
  • Pesticidele şi aditivii din mâncare
  • Aerul poluat
  • Chimicalele folosite la curăţirea casei
  • Mediile toxice la locul de muncă (aş include aici inclusiv stresul şi şefii toxici)
  • Hipotiroidismul duce la scăderea sistemului imunitar