Ce reprezintă mâncatul emoțional? Acesta este unul dintre motivele principale pentru care atât de multe diete eșuează: nu mâncăm întotdeauna doar pentru a ne satisface foamea. Multe persoane se refugiază, la propriu, în mâncare pentru a face faţă stresului sau pentru a face față unor emoții neplăcute, cum ar fi tristețea, singurătatea sau plictiseala. Și după aceea… ne simțim și mai rău. Nu numai că problemă emoțională originală rămâne, dar mai apare şi sentimentul de vinovăţie şi de supraalimentare. Indiferent cât de neputincioși ne simțițim atunci când vorbim despre poftele alimentare, totuși, există un răspuns. Printr-un stil de viaţa sănătos şi echilibrat, putem schimba obiceiurile emoționale care au sabotat o dietă în trecut și putem recâștiga controlul atât asupra alimentelor, cât și asupra sentimentelor şi emoţiilor.

Mâncatul emoţional se reduce la a folosi anumite alimente pentru instalarea unei senzaţii de bine, pentru a satisface unele nevoi emoționale, şi nu pentru a satisface foamea reală, fizică.

Atunci când mâncarea devine mecanismul principal de adaptare emoţională – atunci când primul impuls este de a deschide frigiderul ori de câte ori suntem stresaţi, supăraţi, singuri, epuizaţi sau plictisiţi – înseamnă că am ajuns blocaţi într-un ciclu nesănătos unde problema reală nu este niciodată rezolvată.

Problemele noastre nu pot fi rezolvate şi niciodată nu vor dispărea dacă alegem să mâncăm o ciocolată întreagă sau o pizza. Mâncarea poate, amortiza acea stare de moment, dar sentimentele care au declanșat acea problemă sunt încă acolo. Și, bineînţeles, după aceea apare sentimentul de vinovăţie din cauza caloriilor inutile consumate.

La o analiză ştiinţifică mai atentă, endorfinele sunt neurotransmițătorii care ne ajută să facem față durerii fizice și emoționale. Acești neurotransmițători sunt, de asemenea, cunoscuți sub numele de peptide opioide și sunt produși de sistemul nervos central și de glanda hipofiză. Substanţe cum ar fi, morfină, acționează asupra acestor căi pentru a determina senzația de amorțeală. De asemenea, alimentele pot provoca un răspuns din partea acelorași mecanisme.

Cercetătorii nu au ajuns la o explicaţie clară referitoare la modul în care funcționează acest mecanism de răspuns. Ceea ce se știe deja este faptul că peptidele opioide joacă un rol important în consumul anumitor alimente. Studiile au sugerat că modificările activității peptidelor opioide conduc la creșterea poftelor alimentare.
Aroma este doar unul dintre motivele pentru care ne dorim anumite alimente. Chimia creierului se schimbă atunci când mâncăm o baghetă sau un baton de ciocolată. „Carbohidrații declanşază o serie de reacții chimice, care în cele din urmă, duc la o creștere a serotoninei cerebrale”, spune Judith Wurtman, fostul director al Programului de Cercetare pentru Sănătatea Femeilor din cadrul Centrului de Cercetare Tehnologică din Massachusetts. Cu cât sunt mai mari nivelurile de serotonină, cu atât sentimentul de împlinire este mai intens (cel puțin, temporar). Nu este de mirare că excluderea totală a carbohidraților poate crea o stare de frustrare şi indispoziţie.

Același lucru este valabil și pentru alimentele bogate în grăsimi nesănătoase. Într-un studiu publicat în Jurnalul de Investigații Clinice din 2011, subiecții au fost hrăniți printr-un tub, fie cu o soluție pe bază de acizi grași, fie cu o soluție salină. Ambele grupuri au ascultat apoi muzica dovedită a evoca o emoție negativă sau neutră. Cei cărora le-a fost administrată soluţia pe bază de acizi graşi au fost mai puțin trişti, iar scanările creierului au arătat o activitate atenuată în zonele asociate cu tristețea. Cercetătorii cred că acest lucru arată, că acizii graşi pot induce un semnal de la intestin în creier, care poate influenţa emoţiile.

Există momente când suntem mai vulnerabili din punct de vedere fizic față de aceşti factori declanșatori – de exemplu, în perioadele de stres. „Stresul cronic creează niveluri ridicate ale cortizolului”, spune Jeffrey Morrison, autorul cărţii Cleanse Your Body, Clear Your Mind.

Nu este nevoie doar de un eveniment emoțional care să modifice secreţia endorfinelor. Somnul are de asemenea impact asupra acestor subtanţe. Tu reuşeşti să ai de la șapte până la nouă ore de somn neîntrerupt, într-o noapte, într-o cameră complet întunecată? Ca societate, suntem lipsiți cronic de somn. Pierderea mișcării rapide a mișcării ochilor (REM) în starea de somn crește beta-endorfinele noastre. Beta-endorfinele cresc în timpul somnului pentru a ne ajuta să adormim și, de asemenea, oferă protecție într-o stare dezavantajoasă. De aceea, un ciclu de somn inadecvat ar putea fi o forță motrice a poftelor tale alimentare.

Într-un studiu din 2012, cercetătorii de la Universitatea Columbia și St. Luke’s-Roosevelt Hospital Center au descoperit că, atunci când subiecții erau lipsiți de somn, văzând imagini ale unor alimente nesănătoase, centrele de recompensare activate în creierul lor. Aceste centre au fost mai puțin active atunci când participanții au fost complet odihnă. Creșterea activității centrului de recompense poate face ca o persoană să mănânce mai mult.

Într-un alt studiu realizat de Universitatea Cornell, New York, privind consumul emoțional, cercetătorii au analizat efectele stărilor emoționale asupra răspunsului hedonic. În esență, acest lucru se traduce în privirea modului în care oamenii preferă sau nu alimentele.

Ei au realizat testele pe unii dintre cei mai emoționați oameni pe care-i cunoaștem – fanii sportului. Participanţii studiului au fost peste 500 de fani ai echipei de hockey Men Cornell. După fiecare meci, li s-a oferit o mostră de înghețată de caramel și de sorbet de lămâie. Într-un test controlat al gustului, majoritatea oamenilor au preferat înghețata sărată de caramel, potrivit cercetării. După victoria lui Cornell, fanii preferau sorbetul la fel de mult ca, dacă nu mai mult, înghețata. Cercetătorul Robin Dando a menţionat „Gustul dulce a prezentat o asociere pozitivă cu satisfacția fanilor cu privire la rezultate.

Acum, că știi știința din spatele consumului emoțional, este mai ușor să iei deciziile potrivite atunci când vorbim despre mâncare. Păstrează o perspectivă pozitivă asupra vieții, deoarece stresul poate afecta și producția de hormoni. Fii conştient de faptul că nu putem controla tot ceea ce se întâmplă în viața noastră, dar putem controla modul în care reacționăm la problemele ce se ivesc!