Ne putem gândi că din punct de vedere caloric 1g = 4 calorii, la fel ca proteina.
Plus că fructele conțin fibre și știm că aceste fibre încetinesc eliberarea zahărului din fructe în sânge, dar ce se întâmplă când bem suc de fructe și renunțăm la fibre sau mâncăm prea multe fructe.
Pe de o parte, este cantitatea de zahăr (fructoză), iar pe de altă parte este răspunsul hormonal al organismului la acest tip de zahăr.

În funcție de cât de coapte sunt fructele, cantitatea de zahăr sau nivelul de dulce (concentrația de dulce) diferă, de la 1 linguriță în 100g de afine până la 3 lingurițe în 100g de struguri.
Ca să aveți o idee a cantității de zahăr din unele fructe vă ofer câteva exemple.

100 g Mango: 2.7 lingurițe cu zahăr
100 g Banană: 2,5 lingurițe cu zahăr
100 g Ananas: 2 lingurițe cu zahăr
100 g Struguri: 3,15 lingurițe cu zahăr
100 g Mere : 2.11 lingurițe cu zahăr
100 g Kiwi : 1,82 lingurițe cu zahăr
100 g Căpșuni : 0,9 lingurițe cu zahăr
100 g Mure : 0,9 lingurițe cu zahăr
100 g Afine : 2 lingurițe cu zahăr
100 g Roșii: 0,53 lingurițe cu zahăr

Consumul unei cantități mari de zahăr – mai ales alimente bogate în fructoză, poate crește nivelul hormonului foamei – grelina, în timp ce scade nivelul hormonului suprimant al foamei – peptidă YY (PYY).
Fructoza crește apetitul, prin influențarea unei zone a creierului numită hipotalamus. Hipotalamusul are mai multe funcții – precum reglarea apetitului, a caloriilor arse, precum și metabolismul carbohidraților și grăsimilor.
Studiile efectuate au indicat că fructoza are impact asupra hipotalamusului prin stimularea neuropeptidelor responsabile de senzația de foame – molecule ce comunică unele cu altele, influențând activitatea cerebrală, în timp ce scad semnalul senzației de sațietate.
Organismul este predispus la pofta de dulce; dorința de a consuma zahăr este alimentată de senzația plăcută oferită de aceste alimente și băuturi dulci.
Studiile arată că alimentele dulci activează anumite zone ale creierului, responsabile cu plăcerea, dar și centrul de recompense din creier, ceea ce te poate face să îți fie din ce în ce mai poftă.
Un studiu efectuat pe 19 subiecți a arătat că după consumul la 300 ml dintr-o băutură dulce, subiecții au avut o activitate cerebrală mai intensă la urmărirea unor imagini cu alimente bogate în calorii (prăjituri și pizza), iar nivelul hormonului responsabil de reducerea apetitului, GLP-1, a scăzut.
Astfel, zahărul consumat influențează hormonii și activitatea cerebrală, crescând poftele de dulce.