Cum ne influenţează sănătatea aditivii alimentari

                Tendințele actuale arată că evoluţia continuă a tehnologiei și a consumului de alimente ambalate în societatea modernă conduce la creșterea utilizării și necesității aditivilor alimentari. În ultimii 50 de ani, evoluția ştiinţifică și cea a tehnologiei alimentelor au dus la descoperirea multor substanțe noi care pot îndeplini numeroase funcții în procesarea şi păstrarea alimentelor.

 

Ce sunt aditivii alimentari

Un aditiv alimentar este definit ca fiind ,,orice substanță care nu este în mod obișnuit consumată ca aliment în sine și care nu este folosită în mod obișnuit ca ingredient caracteristic al alimentelor, indiferent dacă are sau nu o valoare nutritivă, adăugarea intenționată a produsului alimentar în scop tehnologic în fabricarea, prelucrarea, prepararea, tratarea, ambalarea, transportul sau depozitarea acestor produse…”.

Aditivii alimentari includ: emulsifianți, coloranţi artificiali, îndulcitori în produse cu conținut scăzut de calorii și o gamă mai largă de conservanți și antioxidanți care încetinesc deteriorarea produsului, menținând în același timp gustul.

Există două categorii majore de aditivi: substanțe de îmbogățire și aditivi tehnologici. Substanțele de îmbogățire sunt folosite pentru a îmbunătăți valoarea nutriţională a alimentelor. Aditivii alimentari tehnologici sunt în principal utilizaţi pentru a crește durata de valabilitate a alimentelor (conservanți și antioxidanți) sau pentru crearea unui gust mai bun (îndulcitori și aromatizanți agenți) sau pentru a schimba consistenţa (emulsifiatori și agenți de îngroșare).

 

Aditivii alimentari contribuie la păstrarea unor alimente pe o perioadă mai lungă de timp, fără să se altereze și pot creea gusturi, aspecte și mirosuri înşelătoare. Acestea permit alimentelor să stea pe rafturile supermarketurilor și apoi în dulapurile noastre timp de luni – și uneori chiar ani – fără a se altera. În cele din urmă, aceste alimente sunt mâncate. De fapt, se estimează că în fiecare an, o persoană consumă aproape 5 kg de aditivi alimentari – conservanți, coloranți, arome, emulgatori şi stabilizatori de gust.

De zeci de ani, industria alimentară a dezvoltat în mod continuu noi procedee chimice pentru a manipula, a conserva și a transforma alimentele pe care le consumăm. Utilizând anumite substanțe chimice, oamenii de știință pot să recreeze arome naturale, alimentele colorate pentru a le face să pară mai „naturale” sau „proaspete”, să conserve alimente pentru perioade mai lungi de timp și să creeze variante modificate de pâine, legume, carne, produse lactate și multe alimente mai frecvent utilizate. Acum există chiar „alimente” care sunt produse în întregime din substanțe chimice. O astfel de manipulare a alimentelor noastre poate avea un efect profund asupra echilibrului biochimic al organismului nostru.

Deși legea permite utilizarea aditivilor alimentari, consumul excesiv al acestora conduce la numeroase efecte secundare. Creșterea consumului de alimente fast-food, bogate în conservanți și agenți de aromatizare a alimentelor în rândul adolescenților a fost direct corelată cu obezitatea. Consumul regulat de sucuri acidulate, independent de starea de greutate, este asociat cu astmul în rândul adolescenţilor. Cercetarea a confirmat o legătură între tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție și aditivii alimentari.

 

Să luăm un exemplu concret: poate tu eşti una dintre persoanele care a ales să înlocuiască zaharul din cafea cu un îndulcitor, crezând că este o variantă mult mai bună şi care poate ajuta în obiectivul de slăbire. Te-ai gândit totuşi cum reuşesc aceşti îndulcitori să îndulcească băuturile sau chiar alimentele dietetice?

Gustul dulce provoacă eliberarea de insulină, care scade cantitatea de zahăr din sânge și, in lipsa consumului de carbohidrați, provoacă o scădere a zahărului din sânge, ceea ce declanșează foamea și pofta de zahăr.Indulcitorii artificiali afectează, de asemenea, ,,centrul de recompense” din creier, ceea ce poate determina un consum mai mare de alimente bogate caloric, cu gust dulce pe parcursul zilei.

Mai multe studii observaționale au constatat că persoanele care au utilizat îndulcitori artificiali au câștigat în greutate și au avut o circumferință mai mare a taliei, precum și o incidență mai mare a hipertensiunii arteriale, a sindromului metabolic, a diabetului de tip 2 și a afecţiunilor cardiovasculare.

Pe baza tuturor cercetărilor efectuate până în prezent, nu există dovezi clare cu privire la un beneficiu, dar există dovezi ale potențialului pericol pentru sănătate cauzat de consumul pe termen lung de îndulcitori artificiali. În concluzie, acest aspect ar trebui să te pună pe gânduri, iar data viitoare când o să te regăseşti în situaţia de a alege sau un un astfel de produs să pui în balanţa atât plusurile, cât şi minusurile.

 

 

Conştientizarea importanţei etichetelor alimentare

 

Multe studii efectuate au stabilit că majoritatea consumatorilor nu cunosc funcția, rolul și avantajele/dezavantajele unor astfel de aditivi și că mulți dintre ei nu au perceput aditivii ca fiind substanţe nesănătoase.

 

Informațiile despre etichetarea nutrițională și beneficiile pentru sănătate ale alimentelor sunt doi dintre factorii importanți care influențează luarea deciziilor. Eticheta de ambalaj modern a fost responsabilă pentru educarea consumatorului cu privire la un anumit produs prin multitasking, cum ar fi atragerea, promovarea și motivarea până la punctul de cumpărare prin intermediul informațiilor de pe etichetă.

Etichetele trebuie foarte atent studiate pentru aflarea conținutului de nutrienți privind caloriile, grăsimile, proteinele, fibrele dietetice, vitaminele și mineralele, fie ca valoare zilnică procentuală, fie ca doză zilnică recomandată (DZR) sau pe 100 g/100 ml sau pe o porție. Scăderea gradului de conștientizare a etichetării produselor alimentare, nivelul scăzut al educației, formatul de etichetare a produselor alimentare şi influența mass-media sunt doar câteva dintre motivele din cauza cărora consumatorii nu citesc și nu utilizează informațiile privind etichetarea produselor alimentare în momentul achiziționării acestora.

Într-un studiu efectuat în supermarketuri din India, s-a constatat că doar 22,5% dintre cetățeni au avut cunoștință despre produsele alimentare etichetate, în timp ce restul de 77,5% nu au avut. Într-un alt studiu din Turcia, aproximativ 70,3% dintre consumatori aveau obiceiul de a citi eticheta produselor alimentare. A existat o diferență statistic semnificativă între sexe în citirea etichetelor alimentare. Mai multe doamne (76,4%) și bărbații semnificativ mai puțini (61,5%) aveau obiceiul de a citi etichetele. Douăzeci la sută dintre respondenți au declarat că nu au înțeles niciodată etichetele produselor alimentare.

În general, copiii sunt cei mai vulnerabili la aditivii alimentari. Explicaţia este că sistemele lor digestive imature nu pot descompune substanțele chimice în mod eficient. Aceştia suferă cel mai mult din cauza aditivilor alimentari, deoarece sunt expuși la produsele chimice alimentare de la începutul copilăriei, iar organismele umane nu sunt menite să fie expuse la gradul de produse chimice alimentare și aditivi alimentari pe care în prezent le consumăm. Simptomele declanșate de acest lucru pot include atenția și concentrarea scăzută, anxietatea, iritabilitatea, neliniștea, trezirea în timpul nopții, senzația de căldură, urticaria, eczeme, erupțiile cutanate, durerile de cap, sinuzita, tinitusul, intestinul iritabil, constipația, astm și gripă.

 

Evitarea toxinelor din alimentaţia noastră este un pas important inițial spre îmbunătățirea sănătății și scăderea riscului de îmbolnăvire. Din moment ce unele alimente reprezintă o sursă a acestor substanţe neprietenoase pentru sănătatea noastră, este important să examinăm aditivii principali care ne pot submina sănătatea.

Deşi nu există suficiente informații despre influenţa acestor substanţe cu privire la riscurile pentru sănătatea noastră, optează permanent pentru o alimentație sănătoasă care conţine alimente integrale, de preferință cultivate pe plan local, și limitează alimentele procesate sau convenționale. Dacă totuşi alegi să consumi unele dintre aceste alimente, citeşte etichetele alimentare și află ce urmează să mănânci sau să bei. Fii atent la aditivii deghizați sub diferite nume și cercetări pe care nu le poţi recunoaște.

Deși poate părea dificil să îţi schimbi obiceiurile și să găseşti înlocuitori ai alimentelor pe care le consumi în mod uzual, reaminteşte-ţi că vei adăuga în dieta ta alimente sănătoase care s-ar putea să îţi placă și mai mult şi vei pune bazele unui stil de viaţă echilibrat.

 

 

Surse consultate:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5672138/

https://www.eufic.org/en/whats-in-food/article/food-additives